Manele la teatru. Cu dedicaţie specială
Aşa e când doi se bat, al treilea… Asta a fost valabil până înainte cu câteva ceasuri de deadline-ul pentru depunerea dosarelor la Teatrul Clasic Ioan Slavici Arad, pentru concursul de ocupare a fotoliului de manager. Am mai spus în foaia noastră că actualul interimar, actorul Bogdan Costea, ar trebui să cam lase locul altcuiva, dintr-un motiv foarte bine întemeiat. A acceptat, în perioada cât a fost interimar perpetuarea situaţiei hilare iscate de către firmele care au avut spaţii comerciale închiriate de la instituţia de cultură (şi băutură) arădeană. Concret, firmele respective, unele aparţinând unor potenţi ai vremii (inclusiv politici), datorează teatrului circa 20 de miliarde de lei vechi (chirii restante, penalităţi, utilităţi neplătite etc.). Asta în timp ce acelaşi teatru (care nu a luat nicio măsură concretă pentru recuperearea creanţelor) este o instituţie subvenţionată de la bugetul local, adică din banii arădenilor.
Însă, din cei trei care urmau să-şi depună, iniţial, dosarele, doar unul, în speţă Bogdan Costea, l-a mai depus.. De ce s-au retras cei doi? Simplu, din acelaşi motiv din care s-a retras şi preşedintele comisiei de examinare, Levente Bognar, viceprimarul Aradului, în a cărui subordine se află şi cultura, locul acestuia urmând a fi luat de celălalt viceprimar, Geanina Pistru. Şi anume, ar fi preferat bonomul, ascultătorul şi permisivul Costea. Că într-un mandat poate datoriile se prescriu.
P.S. Pe finalul înscrierii a mai răsărit un dosar, al unui regizor din Cluj, ca umplutură se zvoneşte. Aşteptaţi rezultatul concursului din 8 decembrie? Aşteptaţi-l liniştiţi. Că ei, pardon EI, deja ştiu câştigătorul.
Seculici, pe cai tot mai mici
He, he, he. A ajuns acasă. Adică la rubrica asta. Este vorba despre preşedintele PDL Arad, Gheorghe Seculici. De ce acasă? Altă dată. Acum vă zicem ceva ce ne-a lăsat bujbe (cred că aşa se scrie sinonimul celui rămas crăcănat – femeile se exclude, că ele e sexul slab şi frumos). Ghiţă cel Mare vrea să o dea la întors. Ca de obicei, să se dea cu cel mai bun, doar, doar prinde iar glas şi putere în părţile slabe (mai ales la buzunare şi în conturi, că are nişte datorii, săracu’). Numai că de data asta a cam luat-o pe toltişu’ de la Răpsîg. În loc să-şi anunţe luni susţinerea pentru Vasile Blaga la şefia Senatului, deci înainte de alegererea celui de-al doilea om în stat (de parcă ar fi luat cineva în seamă părerea unui preşedinte de organizaţie judeţeană!?), s-a trezit de-abia marţi (a doua zi după Scriptură) să-şi facă publică într-un ziar aservit din Arad (!?) ataşamentul şi încrederea pentru ,,buldog’’.
Noi, comunişti cum suntem, de parcă Seculici ar fi altfel, zicem că dacă tăcea, preşedinte rămânea. La partid şi ajungea chiar mai sus, la giudeţ. Aşa…
Sau i-o fi fost frică, că data trecută, atunci, cu alegerile pentru şefia partidului, când s-a dus cu Blaga pe faţă şi era cât pe ce să-l pască marea primejdie.